Printre altele, rolul UE este de a apăra instituțiile democratice și statul de drept, atunci când sunt acestea sunt atacate din exterior. Dar, dacă Uniunea Europeană vrea să fie luată în serios cu privire la aceste demersuri, ea trebuie să demonstreze că este capabilă să gestioneze și situațiile recente, apărute în cadrul blocului comunitar.
Parlamentul European și Comisia Europeană au luat deja demersuri îndrăznețe pentru a aborda încălcările grave ale legii și încălcările drepturilor fundamentale din Ungaria și Polonia. Acum, statele membre ale UE ar trebui să intensifice aceste acțiuni. Întâlnirea miniștrilor UE, reuniți la Bruxelles pe 19 februarie, reprezintă un test, cu doar trei luni înainte de alegerile parlamentare europene.
Zeci de mii de polonezi și maghiari au ieșit în stradă de mai multe ori pentru a protesta față de ceea ce consideră drept practici nedemocratice și abuzive din partea guvernelor lor. Aceștia merită sprijinul și susținerea consiliului UE pentru a se asigura că drepturile cetățenilor obișnuiți în UE nu sunt incălcate de propriile guverne. În septembrie, Parlamentul European a inițiat o acțiune de verificare asupra felului în care sunt afectate instituțiile democratice din Ungaria de actuala guvernare. Parlamentul a cerut consiliului UE să declanșeze sancțiuni politice în temeiul articolului 7. În decembrie 2017, comisia UE a inițiat procedurile împotriva Poloniei în temeiul articolului 7 privind interferența cu sistemul judiciar.
În paralel, comisia UE a introdus măsuri împotriva ambelor țări, inclusiv la Curtea de Justiție a UE. Dar, în ultimele luni, Consiliul, care este alcătuit din guvernele statelor membre, a realizat foarte puține progrese în ceea ce privește procedurile articolului 7 privind ambele țări. În parte, acest lucru se datorează și faptului că actuala președinție a UE, este deținută de România, care se confruntă cu propriile proteste din partea cetățenilor săi, datorate în mare parte interferenței statutului în sistemul de justiție.
Nu este timp de pierdut!
Primul ministru Viktor Orban din Ungaria și liderul de facto al Poloniei, Jaroslaw Kaczynski, iar mai nou și liderul de facto al României, Liviu Dragnea par să împărtășească ideea că drepturile unora ar putea veni în detrimentul drepturilor altora și că instituțiile publice ar trebui să servească majoritatea și nu toți cetățenii. Atacarea și dezmembrarea instituțiilor de drept, interferinta în sistemul de justiție, retorica guvernamentală populistă și xenofobă, sprijinită de presa din ce în ce mai controlată de executiv sunt evenimentele de zi cu zi din Ungaria, România și Polonia. Acestea nu pot fi valori pe care UE ar dori să le vadă în întreaga lume.
Statele membre trebuie să demonstreze că iau în serios valorile UE și că sunt dispuse să se apere pentru ele. Într-un moment în care valorile democratice și statul de drept sunt atacate în întreaga lume, este extrem de important ca toate instituțiile UE să acționeze pentru a proteja valorile și drepturile fundamentale ale UE la ea acasă, inclusiv prin asigurarea faptului că statele membre care le resping sunt trase la răspundere.
