Începând de astăzi, lansăm rubrica Start-ups prin intermediul căreia o să discutăm cu tinerii antreprenori români despre proiectele lor, ce anume îi motivează și o să vedem care sunt noutățile în materie de business pe piața națională și internațională.
Primul intervievat este Diana Rusu, în prezent director executiv al Acceleratorului Spherik și fost consilier MAE în perioada septembrie 2016-ianuarie 2007.
Cine este Diana Rusu?
Diana Rusu este Directorul Executiv al Acceleratorului Spherik (www.spherikaccelerator.com) și un promotor al conectării europene a ecosistemului local de inovație.
Anterior colaborării cu Spherik, am lucrat pe proiecte strategice atât în mediul public cât și în cel privat (IT&C, Advertising). Ca parte a echipei UNDP România am implementat proiecte naționale pentru susținerea IMM-urilor, iar în cadrul Ministerul Afacerilor Externe am lansat programul Diaspora Startup.
Profilul meu unic ce reunește expertiza de politici publice, dezvoltare internațională și business know-how vine în sprijinul misiunii asumate de a conecta România la ecosistemul european: facilitarea de parteneriate pentru toți actorii din ecosistemul național și conectarea startupurile la resursele necesare pentru dezvoltarea business-ului dincolo de granițe.
Ce este Spherik Accelerator ? Cum a luat ființă?
Spherik este din 2013 numitorul comun pentru antreprenoriat, inovație și parteneriate strategice, cu sediul în Cluj-Napoca și acoperire națională și regională, fondat ca ONG în 2013 de Liberty Technology Park Cluj, Banca Transilvania, Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Acceleratorul apare astfel la intersecția dintre tehnologie, finanțare și educație și va avea un rol de pionierat în dezvoltarea ecosistemului național. Rezultatele nu au întârziat să apară, Acceleratorul Spherik deținând încă din 2016 până azi titlul de cel mai bun program de accelerare din România (Central European Startup Awards) iar din 2018 a devenit Ambasador al rețelei Startup Europe în România. În calitate de Ambasador al Startup Europe, Spherik se află în poziția de a facilita accesarea rețelei europene de către startup-urile din România, precum și de a se afla într-un dialog constant cu factorii de decizie de la nivel european, în zona de politici și resurse pentru startup-uri.
Care este rolul tău în cadrul acceleratorului?
Rolul meu e să mă asigur că organizația este sustenabilă, relevantă și gata să deschidă noi drumuri în ceea privește avansarea inovației în România. Dar nu aș putea face asta fără o echipa extraordinară și parteneri naționali, toți pasionați de inovație și de susținerea startup-urilor. În genere, rolul meu implică trasarea strategiei organizației, dezvoltarea de rețele la nivel european și stabilirea parteneriatelor strategice care să aducă resursele necesare, atât pentru noi ca organizație cât și pentru colegii din ecosistemul național.
Dă-ne câteva detalii despre începuturile acceleratorului. Cum ați ales nișa? Ai fost singură sau ai avut parteneri?
Spherik a fost primul accelerator pentru startup-uri tech din România și s-a născut în contextul fondării parcului tehnologic Liberty Technology Park. De la bun început, proiectul prevedea un ecosistem de business complet, din care făceau parte atât corporații mari dar și antreprenori la început de drum, cu sau fără startup-uri deja existente.
Inspirația pentru acest tip de ecosistem, inclusiv pentru modelul de accelerator, a venit în mare parte din exterior, în urma unor vizite a fondatorilor în campusurile globale de inovație precum Berlin, Londra, și Silicon Valley.
Primele programe aveau o componentă educațională mai mare care între timp s-a redus, asta pentru că și ecosistemul a evoluat și asta ne-a permis să avansăm și noi de la un focus pe educație la unul pe business. În același timp, programul a evoluat de la unul generic la programe specifice pe verticale (Fintech) și orizontale (AI) de interes pentru partenerii alături de care le dezvoltăm. Iar 2019 marchează o nouă etapă în evoluția noastră deoarece am lansat primul nostru program de accelerare european – Data Market Services.
Care este situația actuală a proiectului și ce planuri aveți pentru viitor?
Ultimii doi ani au fost destul de aglomerați pentru noi, cu multe schimbări și experimentări care ne-au adus mai aproape de scopul stabilit, acela de a deveni un actor la nivel european. Putem spune că anul acesta, prin facilitarea Summit-ului Startup Europe în România, fondarea rețelei de susținere a antreprenoriatului tech în regiunea Europei Centrale și de Est și lansarea programului de accelerare european, am reușit să ne atingem obiectivul. De acum ne vom axa pe stabilizare și extinderea serviciilor de facilitare și management al inovației.
Ce challenge-uri ați avut în crearea acestui accelerator?
În 2013 – anul fondării Spherik, spațiul antreprenorial românesc se afla într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar pe piață nu existau servicii dedicate acestuia. În același timp, ideea în sine de start-up era ceva destul de străin și a implicat multă muncă în zona de educație antreprenorială.
Care e viziunea ta asupra mediului de business din România?
În România încă învățăm să jucăm la nivel regional, să fim relevanți în afara granițelor. Ne ține pe loc încă un focus exclusiv pe mize mici și sigure, competiția în detrimentul colaborării și un anumit complex de inferioritate. Dar s-au făcut pași importanți pentru schimbarea stării de fapt și rezultatele sunt încurajatoare. Ar ajută și un dialog real și coerent cu actorii publici. Până la urmă, mediul de business activează într-un spațiu reglementat de stat și aici blocajele sunt evidente. Ca actor privat poți crește până la un punct pe cont propriu. Însă succesele individuale nu pot înlocui un ecosistem și aici parteneriatul public-privat este esențial.
Din experiența acumulată, ce sfaturi ai avea pentru tinerii antreprenori români?
Cred că e important să nu îți pierzi entuziasmul care te-a motivat inițial mai ales atunci când trebuie să faci față unor eșecuri. Până la urmă acestea sunt inevitabile și ține de fiecare să găsească modul în care poate învăța și merge mai departe. Într-adevăr este mai ușor de zis decât de făcut și aici se face de fapt filtarea. De asemenea, niciodată să nu se oprească din învățat, să își cunoască bine domeniul și piața și să realizeze importanța unui parteneriat strategic care le poate economisi timp și resurse în timp ce îi propulsează la un nivel mult mai mare de creștere și dezvoltare.
