PLUS și USR au lansat o scrisoare deschisă către zona politică, academică și societatea civilă prin care îi invită pe toți cei care sunt interesați, să creeze un proiect politic pentru a oferi electoratului cea mai bun opțiune la alegerile din 2020.
Cele două partide precizează în scrisoarea comună că „această necesitate a adunării tuturor actorilor responsabili în jurul unui Proiect pentru România este confirmată și de rezultatele din 26 mai, dar și de rezultatele tuturor studiilor realizate până acum. Fără dubiu, trebuie pregătită din timp o guvernare legitimă și puternică pentru 2020.”
Semnatarii scrisorii vin și cu o serie de propuneri de politici publice necesare societății:
– Reforma constituțională, care să pună accent pe depolitizarea instituțiilor care au menirea să asigure echilibrul și democrația statului român și transformarea inițiativei „Fără Penali“ în text constituțional;
–Reforma electorală, cu introducerea alegerilor în două tururi de scrutin la nivel local;
– Reforma aparatului administrativ central și local, astfel încât să deservească nevoile cetățenilor români, în țară și în străinătate, crearea unui guvern suplu și funcțional;
– Diminuarea cheltuielilor bugetare ineficiente din administrație, eliminarea pensiilor speciale, reformarea cu prioritate a mecanismului PNDL, a ANAF și CNAIR;
– Impozitarea corectă a muncii, cu accent pe creșterea productivității și încurajarea antreprenoriatului, astfel încât cei care muncesc să se bucure de rezultatele muncii lor în loc să acopere găurile bugetelor create din incompetența administrativă și politică;
– Includerea educației și a sănătății pe lista obiectivelor strategice pentru statul român, parte a serviciilor care asigură bunăstarea și viața decentă a oricărui cetățean;
– Punerea unui accent major pe dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, ca soluție de dezvoltare rapidă pentru economia României.
– Absorbția fondurilor europene la maximumul potențialului României și considerarea lor ca sursă-cheie de finanțare a marilor proiecte ale țării noastre, integrate într-un buget național unic, transparent și cu rigori de cheltuire stricte;
– Reforma legislației privind serviciile de informații, pentru a le oferi rolul corect în societatea românească și a împiedica includerea lor în jocuri politicianiste.
– Reglementarea și eficientizarea achizițiilor publice și înăsprirea pedepselor pentru corupție și evaziune fiscală;
– Modernizarea și înzestrarea Armatei Române în conformitate cu angajamentele asumate/rezultate din calitatea de membru al NATO;
– Politici publice dedicate eradicării sărăciei cu care se confruntă multe zone din România și multe categorii sociale, punându-se un accent special pe crearea de locuri de muncă și reducerea taxelor pe muncă;
– Politici antreprenoriale care să desprindă economia românească de dependența față de stat și oferirea de oportunități antreprenorilor pentru a-și putea dezvolta afacerile în mod eficient;
– Politici publice pentru amenajarea teritoriului, în vederea creșterii calității și sustenabilității mediului construit, în linie cu obiectivele asumate de comunitatea europeană;
– Debirocratizarea și digitalizarea interacțiunii cu serviciile publice, la toate nivelurile administrative;
– Investiții în agricultură, revitalizarea micilor fermieri, construirea de rețele de distribuție a alimentelor și punerea în valoare a satului românesc prin tradițiile sale și industriile creative;
– Realizarea interconectării europene în domeniul energiei și consolidarea independenței energetice prin retehnologizare și restructurarea inteligentă a complexurilor energetice, începerea exploatării depozitelor de gaz din Marea Neagră, pentru un avantaj competitiv al României;
– Revizuirea imunității parlamentare și ministeriale în forma actuală, care le permite parlamentarilor și membrilor guvernului suspectați pentru fapte de corupție să evite tragerea la răspundere penală în condiții similare oricăror alți cetățeni;
– Reforma procedurilor parlamentare, astfel încât să se asigure calitatea legislației, transparența și libertatea dezbaterilor, seriozitatea audierilor, dialogul constructiv cu opoziția, pentru consolidarea statutului parlamentului.
La finalul documentului se precizează că formă finală a acestui acord va fi subiect de negociere între partidele din opoziție și ceilalți actori relevanți ai societății și că se dorește că acesta devină programul de guvernare care va fi propus cetățenilor români.
