În document este precizat că „revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor iar ratingul României ar putea să scadă în următorii 2 ani dacă:
• Dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât am anticipat, cu absența consolidării fiscale rezultând dintr-o datorie publică și externă mai mare decât previziunile noastre;
• Lipsa sincronizării politicilor economice duce la o supraextensie a salariilor reale și creșterea votalității cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni asupra bilanțurilor din sectoarele public și privat.
Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022.
În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022.
În al doilea rând, în opinia noastră, planurile de compensare a măsurilor bugetare sunt complicate de ciclul electoral următor. Având în vedere că deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil că România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013.
În al treilea rând, o încetinire economică ar cântări greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În scenariul nostru macroeconomic, considerăm că România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022.”
