Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, centru-stânga), cele mai mari formaţiuni paneuropene, au rămas pe primele două locuri, însă ambele au suferit înfrângeri usturătoare, pierzând fiecare aproximativ 30 de locuri, ajungând la 180 de locuri, respectiv 146, potrivit rezultatelor parţiale.
Pe locul al treilea se clasează Grupului Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS, o noua coaliţie liberală de centru, proeuropeană, cu 109 locuri, iar pe al patrulea loc se clasează Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, cu 69 locuri.
O colecţie eterogenă de forţe de extremă-dreapta, inclusiv Partidul Brexit din Marea Britanie, Adunarea Naţională din Franţa şi Liga din Italia, va aduna cel puţin 115 de locuri – dar nu este clar cât de coordonate vor fi aceste formaţiuni, care în prezent sunt împărţite în mai multe grupuri distincte.
Fragmentarea politică rezultată în urma alegerilor europarlamentare sugerează că negocierile pentru ocuparea poziţiilor cheie în Uniunea Europeană, inclusiv cea de preşedinte al Comisiei Europene, vor fi dificile.
Partidele proeuropene continuă să deţină o majoritate substanţială, însă popularii, care rămân pe primul loc, vor fi net depăşiţi numeric de alte grupuri proeuropene – socialişti, liberali şi verzi – care şi-au manifestat dorinţa de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituţiilor UE, relatează site-ul de ştiri Politico Europa.
Cu toate acestea, Joseph Daul, preşedintele popularilor europeni, a revendicat victoria în alegeri pentru partidul său şi s-a declarat încrezător că Manfred Weber, candidatul PPE, va obţine şefia Comisiei Europene.
Pe de altă parte, Udo Bullmann, liderul socialiştilor din Parlamentul European, a declarat că domnia PPE a ajuns la final.
„PPE nu mai are rezultatele, nici puterea politică să conducă UE şi Comisia Europeană”, a declarat Bullmann, adăugând că este „nevoie de o nouă coaliţie pentru reformă”.
Margrethe Vestager, una din candidaţii coaliţiei centru-liberală la preşedinţia Comisiei Europene, a declarat că acest scrutin este un „semnal pentru schimbare”.
„Nu mai este doar o majoritate a două partide”, a declarat Vestager, care deţine funcţia de comisar european pentru Concurenţă
„Am lucrat la spargerea monopolurilor, asta fac de cinci ani – şi asta au făcut astăzi (duminică, n.red.) alegătorii”, a completat Vestager.
Frans Timmermans, candidatul socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene, a admis că rezultatele alegerilor europarlamentare au fost slabe pentru formaţiunea paneuropeană pe care o reprezintă.
„Am pierdut locurile şi asta înseamnă că trebuie să fim umili. Dar sunt de asemenea şi optimist”, a completat Timmermans.
Ascensiunea extremi-drepte indică faptul că Uniunea Europeană va continua să se confrunte şi în anii următori cu o insurgenţă populistă, deşi este dificil de anticipat dacă forţele populiste de dreapta vor putea forma un grup politic coerent în viitoarea legislatură a Parlamentului European.
Matteo Salvini, liderul formaţiunii italiene Liga, care estimează că forţele politice populiste şi naţionaliste vor controla cel puţin 150 de locuri din totalul de 751 de locuri ale viitoarei legislaturi a Parlamentului European, a afirmat că aceste alegeri este un mesaj puternic către partidele tradiţionale, acela că „popoarele europene cer o Europă diferită”.
Sursa: mediafax.ro
