Spre comparaţie, Inspecţia Muncii, instituţie din subordinea Ministerului Muncii, spune că numărul contractelor de muncă noi semnate în aceeaşi perioadă este în jurul aceleiaşi valori, adică 1,73 milioane de contracte de muncă, însă instituţia mai oferă un indicator, numărul de contracte noi active la 1 noiembrie.
Astfel, numărul contractelor de muncă noi active la sfârşitul perioadei 16 martie – 1 noiembrie a fost de 1,16 milioane, adică dintre cele 1,73 milioane de contracte de muncă noi semnate în această perioadă sunt inactive aproape 567.000. Mai mult, o persoană poate avea mai multe contracte de muncă noi în un interval de timp, dacă lucrează pe perioadă determinată sau dacă îşi schimbă locul de muncă.
„Contractele de muncă active arată oamenii care lucrează acum în industria respectivă, mai ales în industriile care nu sunt din IT&C sau din industriile creative nu există freelanceri care să lucreze pe drepturi de autor, pe bază de PFA sau altfel. Dacă ai un contract de muncă activ acum înseamnă că îţi vei lua salariul, deci că lucrezi. Contractul de muncă inactiv înseamnă un contract suspendat, unul al unei persoane în concediu de maternitate, în concediu de plată sau aşa ceva“, explică Oana Botolan Datki, managing partner Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane.
Concedierile numeroase s-au făcut deja în primăvară şi în vară, spune expertul în resurse umane.
„Ce este într-adevăr adevărat este că cine a avut de dat afară a făcut-o deja. Nu prea mai sunt concedieri mari, cine a avut de făcut restructurări le-a făcut în primăvară şi în vară. “
În industria prelucrătoare scunt 283.000 de contracte de muncă încetate de la debutul stării de urgenţă şi până pe 1 ianuarie. Din totalul de 239.000 de contracte noi semnate în această industrie,la 1 noiembrie erau active circa 167.000, deci 72.000 de contracte de muncă noi din această industrie nu mai sunt active acum.
O explicaţie pentru această evoluţie a numărului de contracte din industria prelucrătoare ar fi că industria automotive trecea prin o perioadă de scădere de personal încă din 2019, când cinci mari producători de componente auto din România, respective Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România şi Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puţini angajaţi decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.
”Ei erau cu scăderi de anul trecut, iar acum au scăzut din nou masiv”, mai spune Oana Botolan Datki.
În top 10 este şi sectorul de comunicaţii şi telecomunicaţii, unde au fost încetate aproape 39.000 de contracte de muncă. Cu toate acestea, la 1 noiembrie erau active 33.000 de contracte noi în industria de IT&C.
”În IT au plecat de la o firmă la alta, nu s-a dat nimic afară, nu s-au făcut restructurări în acest sector. Angajatorii s-au bătut în oferte pentru angajaţii din IT pentru că nu doar companiile cu profil de IT&C angajează IT-işti în perioada aceasta, ci şi companiile din industrie sau orice alt domeniu. Digitalizarea a venit peste noi cu viteză majoră şi atunci fiecare companie a avut nevoie de încă un om la IT. Recrutarea şi fluctuaţia de personal în industria de IT a fost mare, angajaţii s-au mutat de la o firmă la alta”, explică Oana Botolan Datki.
Un alt sector de activitate cu multe contracte de muncă încetate este şi cel al învăţământului, însă aici este vorba de înlocuiri, ci nu de concedieri, după cum spune Oana Botolan Datki.
”În învăţământ au făcut înlocuiri, nu au dat afară. Este vorba de profesorii suplinitori. În HoReCa au contractele suspendate, sunt în concedii fără plată sau în şomaj tehnic, în o formă de suspendare. Jumătate din HoReCa este acasă.”
Sursa: mediafax.ro
