Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, i-a acuzat pe jurnaliștii care l-au întrebat de ce s-a împrumutat România de pe piețele externe cu 3 miliarde de euro la o dobândă uriașă că nu cunosc economie. „Aveți impresia că Ministerul de Finanțe s-a împrumutat ca să plătească salariile sau pensiile? Înseamnă că nu ați înțeles nimic, nu înțelegeți economia. În condițiile în care anul trecut deficitul bugetar a fost aproape 3%, 2,97% din PIB și anul acesta deficitul bugetar este 2,76% este clar că datoria publică scade, din moment ce cheltuielile statului se reduc. Asta ca să încheiem discuția că statul se împrumută ca să plătească nu știu ce sarcini suplimentare. Legile economice, multe din ele sunt legi matematice, bazate pe ecuații matematice care nu pot să mintă”, a spus Tăriceanu, într-o conferință de presă la Slatina, întrebat cât timp vor ajunge banii împrumutați de pe piața externă de către Guvern.
Tăriceanu a spus un neadevăr atunci când s-a referit la scăderea cheltuielilor statului. Acestea au crescut vertiginos, atât în sumă absolută cât și raportate la PIB (în condițiile unui produs intern brut mai mare). A spus o jumătate de adevăr în ceea ce privește datoria publică. Dacă aceasta este mai mare în suma absolută, raportată la PIB datoria în 2018 a avut o foarte mică scădere. Însă România a trebuit să plătească dobânzi mult mai ridicate.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în 2018 în sumă de 322,4 miliarde de lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent. Asta înseamnă 34% din PIB (PIB 2018 – 949,6 miliarde de lei; PIB 2017 – 842,5 miliarde de lei). Cheltuielile de personal au fost cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile au fost mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%. Dobânzile sunt cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, În 2017, dobânzile au fost 32,8% din PIB. Asta înseamnă că statul cheltuie mai mult cu împrumuturile pe care le ia. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul 2017.
Datoria publică a României a crescut cu 29 miliarde de lei în 2018, ajungând la 330 miliarde de lei. Nu e mai mică, în sumă absolută, așa cum spune Tăriceanu. Raportată la PIB, într-adevăr, avem o scădere de 0,1 puncte procentuale, de la 35,2% la 35,1%.
Ministerul Finanţelor a împrumutat zilele trecute 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Aceasta este cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Guvernul are mare nevoie de bani în condițiile în care s-a angajat la cheltuieli tot mai mari și din pricină că în ultimele luni nu a reușit să atragă finanțare de pe piața internă din cauza problemelor cauzate sectorului bancar prin OUG 114 care a impus taxarea cu 2% a activelor bancare. Prețul plătit pentru acești bani este însă foarte mare. De exemplu, pentru împrumuturile la 7 și la 15 ani costurile sunt echivalente unui stat care are rating nerecomandat investitorilor, precum Grecia. Împrumutul la 30 de ani a fost mai scump, la 4,9%. Or, România a fost menținută de către Standard & Poor’s la un rating favorabil. La aceste costuri se vor mai adăuga deprecierea leului în raport cu euro.
În 2018, PIB a fost mult mai mare decât în 2017, 949,6 miliarde de lei comparativ cu 842,5 miliarde de lei, iar deficitul s-a oprit undeva sub 3%, atât cât e permis în UE. Există multe semne de întrebare de excuția bugetară pe anul trecut. Unul dintre ele se referă la capitolul „Alte sume primite de la UE pentru programele operationale finantate in cadrul obiectivului convergență”. În 2018, apare o sumă de 3,87 miliarde de lei în condițiile în care în anii trecuți erau sume negative, -136,7 milioane de lei în 2017, -139,3 milioane de lei în 2015, zero în 2016. Cele 3,87 miliarde de lei au fost trecute la venituri în speranța că UE va deconta mare parte din ceea ce guvernul crede că va deconta, dar nu a făcut-o până acum. În cazul în care ar fi decontat, suma apărea la alt capitol, precum cel ”Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020”.
Sursa: money.ro
