Statele membre UE vor putea acorda granturi publice de maximum 500.000 de euro pe firmă, pentru companiile afectate de scăderea afacerilor ca urmare a situației coronavirus COVID-19, potrivit unui cadru propus oficial de Comisia Europeană.
Prin cadrul temporar propus, Comisia Europeană vrea să permită statelor membre să acorde patru tipuri de ajutoare:
1. Ajutoare sub formă de subvenții directe sau avantaje fiscale: statele membre ar fi în măsură să instituie sisteme de acordare a unei finanțări de până la 500000 EUR unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichidități, prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.
2. Ajutoare sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui sisteme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenționate, cu reduceri ale ratei estimate a dobânzii pe piață pentru primele anuale ale noilor garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Se prevăd anumite limite pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot avea legătură fie cu împrumuturile pentru investiții, fie cu împrumuturile pentru capital circulant.
3. Ajutoare sub formă de dobânzi subvenționate: statele membre pot permite acordarea de împrumuturi publice și private unor companii, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru non-IMM-uri. Rata de bază se fixează pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul posibilității de a furniza garanții subvenționate, există limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, în funcție de nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot acoperi atât nevoile de capital de investiții, cât și nevoile de capital circulant.
4. A patra și ultima măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari în atenuarea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Din cadrul temporar reiese clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, este vorba despre un ajutor direct acordat clienților băncilor, și nu băncilor. Cadrul oferă și orientări cu privire la modul în care se poate reduce la minimum orice ajutor rezidual nejustificat acordat băncilor și în care se poate garanta faptul că ajutorul este acordat, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește garanțiile, a unor prime de garanție mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.
Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menționate de Comisia Europeană se numără faptul că societățile care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că nu se utilizează cadrul temporar pentru sprijinirea contribuabililor în situații care nu au legătură cu epidemia de COVID-19.
