Banca Națională a României ne-a dat astăzi două vești proaste și una bună. Mai întâi, a comunicat că deficitul de cont curent s-a adâncit, ceea ce înseamnă că țara noastră nu poate producă intern cât este cerere și din această cauză apelează la tot mai multe importuri. În primele două luni ale anului, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 568 milioane euro, comparativ cu 425 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 671 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 122 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent de 94 milioane euro, comparativ cu un deficit de 117 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 195 milioane euro.
Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă. Asta se traduce printr-o deteriorare a competitivității externe a economiei.
O a doua veste rea primită de la BNR este creșterea datoriei externe a României. În perioada ianuarie – februarie 2019, datoria externă totală a crescut cu 193 milioane euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 68 252 milioane euro la 28 februarie 2019 (68,5 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,4 la sută faţă de 31 decembrie 2018; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2019 nivelul de 31 358 milioane euro (31,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3 la sută faţă de 31 decembrie 2018. Deocamdată, datoria externă este undeva la 35% din PIB, departe de beculețul roșu de 60% impus de UE. Însă, această datorie se mărește permanent și în felul acesta cresc costurile de rambursare ale ei și care sunt lăsate generațiilor care vin.
Vestea cea bună este aceea că investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1 036 milioane euro (comparativ cu 704 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 927 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 109 milioane euro. Banii veniți din afară în țară sub forma investițiilor controbuie direct la creșterea economiei și la cea a bunăstării.
Sursa: money.ro
