Liviu Iolu și Victor Giosan, membri ai Celulei executive de criză PLUS, au conceput o listă de măsuri minimale care trebuie să fie implementate la nivelul orașelor și comunelor din România în această perioadă.
Orice plan național de ridicare a restricțiilor impuse de Guvern trebuie să fie bine înțeles și implementat fără greșeală de administrațiile locale, pentru că primarii au în coordonare cele mai multe responsabilități care privesc măsurile de distanțare socială și de protecție sanitară în comunități. Primarii din România, însă, se pare că nu-și înțeleg rolul în timpul acestei crize și nu vedem că ar avea un plan pentru perioada de după ridicarea stării de urgență. Mulți primari trăiesc cu iluzia dispariției virusului ca prin minune și reluarea rapidă a tuturor activităților, la fel ca înaintea crizei.
Lucrurile nu vor reveni la normalul perioadei de dinainte de apariția COVID-19 pentru multe luni de acum înainte. Primăriile vor fi nevoite să găsească soluții inovative pentru protejarea sănătății cetățenilor în condițiile în care bugetele administrațiilor publice locale vor fi mai mici.
Din acest motiv, nu este acceptabil ca la nivelul conducerii comunităților locale să nu existe o planificare serioasă a noului mod de viață care ne așteaptă.
Analiza noastră arată că nici măcar primarii marilor orașe nu știu ce au de făcut pentru a pregăti perioada de după ridicarea măsurilor de izolare a cetățenilor. Primarii sting azi mici «incendii» cu privire la dotări minimale cu măști și mănuși, anunță că dezinfectează drumuri, scări de bloc și autobuze, modifică programul de lucru al administrațiilor publice și cam atât. Marea provocare pentru administrațiile publice locale este însă momentul în care se decide ieșirea treptată din izolare a cetățenilor, atunci când va trebui să trăim cu pericolul infectării încă prezent în comunitate. Mi-e teamă că vestea bună a ridicării unor restricții va prinde autoritățile nepregătite și fără soluții iar o revenire la vechile obiceiuri poate băga din nou orașe întregi în carantină. Așa că am făcut un mic ghid la care trebuie să se gândească cei care conduc comunități și să înceapă să lucreze la un plan adevărat, să fie lideri și să își protejeze orașele, spune Liviu Iolu, coordonator regional Nord-Est.
Administrația publică locală trebuie să pornească de la faptul că bugetele pe 2020 vor fi semnificativ reduse în raport cu planificarea inițială, că eventualul ajutor de la stat va fi limitat și atunci singura posibilitate care rămâne este raționalizarea cheltuielilor pe baza unor priorități care să aibă în vedere exclusiv nevoile cele mai importante ale comunității la ieșirea treptată din criza coronavirus și ținând cont de posibilitatea unui nou val de îmbolnăviri peste câteva luni, explică Victor Giosan, membru al Biroului Național PLUS și responsabil cu domeniul administrației publice în Celula executivă de criză PLUS.
Recomandările de măsuri minimale sunt elaborate consultând surse deschise și modele de bune practici din planurile făcute de administrațiile orașelor occidentale.
Ghidul PLUS cu masuri temporare, de urgență, pentru Primării: Distanțare socială, Dispozitive de siguranță, Diagnostic și Digitalizare.
? Fără aglomerație în mijloacele de transport în comun. Transportul în comun după ridicarea măsurilor de carantină/izolare trebuie să fie adaptat rapid noilor realități sanitare și pregătit pentru distanțare socială. În mai multe metropole vestice, în timpul perioadei de izolare, autobuzele au voie să circule cu maximum opt călători, iar tramvaiele cu maximum 16 călători, la indicațiile responsabililor din comitetele de criză sanitare. Primarii din România trebuie ca, împreună cu echipe de epidemiologi, să stabilească pentru perioada imediat următoare ridicării restricțiilor un număr maxim de călători care pot circula într-un mijloc de transport în comun și, în orașele mari care au bani de investiții, să crească rapid atât parcul de autobuze/tramvaie, cât și frecvența de circulație în funcție de acest număr. Adaptarea trebuie făcută rapid cu investiții masive și urgente pentru creșterea numărului de unități de transport.
?Încurajarea transportului alternativ ecologic. În regiunile poluate s-a constatat și un număr mai mare de cazuri grave de infecție cu COVID-19. Din acest motiv, aglomerarea orașelor cu mașini personale nu este o alternativă viabilă la transportul public (cu măsuri restrictive implementate). Trebuie ca administrațiile locale să încurajeze mijloace alternative nepoluante de transport individual (biciclete, trotinete etc.) și să investească în piste și bretele speciale sigure pentru acest tip de transport public care respectă și distanțarea socială.
?Modificarea programului școlilor. Primarii trebuie să înceapă discuțiile cu Inspectoratele Școlare Județene pentru a găsi cele mai bune formule prin care copiii să nu fie nevoiți să ajungă toți la aceeași oră în clase, în momentul redeschiderii școlilor. Astfel și ora de vârf din trafic se va putea reduce și extinde pe o perioadă mai mare evitându-se aglomerația.
?Creșe/afterschool cu program continuu în această vară. Având în vedere săptămânile de pauză pe care le trăim, cel mai probabil vacanțele și concediile nu mai sunt previzibile pentru lunile iulie-august pentru toți angajații. Aceștia vor trebui să recupereze întârzierile firmelor la care lucrează și, dacă au copii, trebuie să îi poată lăsa într-un sistem protejat și sigur, iar sistemul informal de îngrijire, „vara la bunici”, este posibil să se suprapună pe o perioadă cu măsuri de prevenție pentru vârstnici care să nu permită mereu asta.
?O nouă politică de solidaritate comunitară. Dezvoltarea și adaptarea serviciilor sociale în general, dar mai ales cele pentru vârstnici, astfel încât aceștia să poată fi cu adevărat protejați de propria comunitate într-un mod coordonat de administrația locală. Multe cazuri care suferă de deprivare materială vor avea nevoie de ajutor suplimentar în absența veniturilor, hrană și acces la igienă și siguranță locativă.
?Digitalizarea administrației locale. Dacă până acum întârzierile în digitalizarea serviciilor locale nu au fost o urgență, de azi înainte acest lucru nu mai este acceptabil. Tot modelul de interacțiune cu publicul în administrația locală trebuie reanalizat și găsite soluții de digitalizare rapidă a celor mai multe dintre ele. Imaginarea acestui nou tip de administrație trebuie să țină seama de posibilitatea unor noi momente de izolare/carantină.
?Susținerea digitalizării școlilor primare, secundare, licee. Este nevoie de investiții în training pentru profesori și elevi pentru utilizarea de tehnologii care să permită lecții la distanță. De asemenea, investițiile trebuie să vizeze chiar cumpărarea de programe digitale și resurse educaționale digitale pentru a putea fi pregătiți pentru alte perioade în care unele școli ar putea fi închise din motive sanitare, focare incipiente cu COVID-19 etc. Susținerea investițiilor în aparatură cu centre de asistență pentru profesori.
?Regândirea priorităților bugetare. Primarii și consiliile locale trebuie să treacă rapid la raționalizarea cheltuielilor prin prioritizare în raport de următoarele criterii: siguranța sanitară, funcționarea serviciilor comunale esențiale, funcționarea serviciilor sociale, susținerea dezvoltării economice locale. De asemenea, trebuie eliminate cheltuielile „de prestigiu”.
?Reprogramarea/amânarea investițiilor în stadioane și mari săli de spectacole. Având în vedere că nu există încă un orizont de timp clar în care se pot organiza din nou competiții sportive, spectacolele în săli mari sau evenimente culturale cu număr mare de persoane, toate investițiile programate pentru construirea unor stadioane sau săli polivalente trebuie regândite. Este posibil ca în viitor regulile de participare la asemenea evenimente să se schimbe, de asemenea numărul de participanți să fie limitat. E bine ca, de acum înainte, orice proiect de acest gen să poată fi gândit în perspectiva unor restricții și reproiectate.
?Încurajarea restaurantelor să deschidă terase în aer liber. Este nevoie de discuții și poate chiar de înlesnirea de facilități pentru proprietarii de restaurante care pot primi clienții la terase mai degrabă decât în spații închise. Trebuie discutată cu proprietarii inclusiv posibilitatea ca mesele să poată fi așezate afară, cu scutirea de taxe pentru plata ocupării unui domeniu public.
?Cumpărarea pentru/în parteneriat cu spitalele a unor aparate de testare. Primăriile pot și trebuie să mărească la nivelul comunității lor capacitatea de testare a populației pentru a putea găsi și izola focare incipiente de COVID-19. Este de acum și responsabilitatea primarilor dacă orașul lor ajunge carantinat/izolat.
?Măști/mănuși și dezinfectant. Cumpărare de către primării și constituirea de stocuri cu dispozitive de siguranță/igienă pentru lucrătorii din serviciile publice esențiale pentru prevenirea închiderii acestora din cauza infectării angajaților.
?Căutare activă a noilor oportunități de investiții. Multe companii vestice au început să gândească relocalizarea producției din China. Regiunile din România pot profita de această transformare dacă reușesc să își promoveze disponibilitatea și să-și facă cunoscute atuurile exact în această perioadă. Primăriile trebuie să aloce resurse pentru conceperea de site-uri de prezentare (în limba engleză) cu prezentarea capacităților de forță de muncă, terenuri, hale industriale libere etc.
