Cine este Sorin Pop?
Îmi place să cred că sunt una dintre acele persoane care fac lucrurile să se întâmple. Sunt tatăl a doi copii și îmi place foarte mult să schiez. Iubesc muntele în toate anotimpurile. Sunt membru în Consiliul Director al Transilvania IT, una dintre organizațiile care transformă România într-o țară digitală. Îmi plac provocările și proiectele inovatoare, complicate. Îmi place să fac lucruri care să îi inspire pe alții, sau care să aibă un impact pozitiv asupra unor comunități. Urăsc ”cutiile”, barierele, procedurile impuse și birocrația. Îmi place schimbarea și cred că adaptibilitatea e principala caracteristică a unei persoane de success. Simt că descopăr în fiecare zi cine sunt, și visez că în fiecare zi sunt puțin mai bun decât în ziua care a trecut. Cred în inovare deschisă și în parteneriate sincere. Prefer o strângere de mână mai degrabă decât un contract stufos.
Ai fost pe rând database administrator, project manager iar de 2 ani ești și antreprenor. Ce te-a determinat să-ți începi propriul business?
În primul rând nevoia de agilitate. Am lucrat într-o agenție guvernamentală timp de 4 ani, și am cunoscut administrația din interior. Am înțeles că sistemul public are nevoie de o schimbare majoră de paradigmă , schimbare care din interior nu poate să se întâmple. Atunci am trecut în mediul privat. Am învățat mult și am pornit linii de business diferite.
Am organizat cursuri de formare profesională, am dezvoltat sisteme GIS pentru administrația publică, am făcut consultanță și am implementat proiecte într-o mulțime de domenii, de la managmeentul situațiilor de urgență la infrastructură de drumuri și inovare în tehnologii geospațiale. Am dezvoltat soluții de eGuvernare și am participat la crearea de servicii electronice care fac viața cetățenilor mai bună. Am adus în România una din cele 4 finanțări prin Instrumentul pentru IMM din cadrul programului Orizont 2020 al Comisiei Europene (rata de success la nivel comunitar 7%), am lucrat pentru Agenția Spațială Europeană în cadrul unui proiect de stimulare antreprenorială, am coordonat proiecte în cadrul Programului Operațional Competitivitate în domeniul eHealth. Asta m-a apropiat și mai mult de administrația din România, de această data din perspectiva antreprenorială, exterioară.
Am început să particip la întâlniri ale unor Grupuri de Acțiune Locală în Proiecte URBACT și la grupuri de lucru pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală în diverse colțuri ale țării. Așa mi-am dat seama că se poate face ceva mai mult, mai bine. Ideea de a porni un business a venit oarecum întâmplător, ca sumă a unor factori mai mult sau mai puțin externi. Firma pentru care lucram implementează un Sistem Integrat de Management, ce implică proceduri care tăiau puțin din elanul antreprenorial și dinamismul specific startup-urilor. Cooperăm în zona GIS și în proiecte de inovare, cel mai recent fiind SPIRE – un proiect finanțat de Comisia Europeană prin programui UIA (Urban Innovative Actions) unde ne propunem să reinventăm orașul Baia Mare ca oraș eco-friendly, prin măsuri de educare, fitoremediere, stimulare a acțiunilor vicive în zona eco, stimularea antreprenoriatului și co-crearea spațiilor publice.
Proiectele GREENTOP și EOCLIMLAB au fost generatoare de idei și mi-au demonstrate că dacă vrei, dacă muncești, dacă visezi, orice poate fi realizat. Tot atunci a apărut și cel de-al treilea factor important – o finanțare ușor de obținut, utilizat și implementat, nebrocratică și care nu îți afecta timpul și agilitatea : Startup Nation. Colaborând cu Transilvania IT am înțeles că nimeni nu poate reuși singur, iar calea spre success trece prin cooperare, încredere și inovare deschisă. Și astfel s-a născut Creative Space.
Ce este Creative Space? Ce aduceți nou în zona companiilor de IT?
Bună întrebare. Nu cred că știu ce e Creative Space. Probabil o stare de spirit. Suntem cei care avem o soluție înainte să știm care e problema. Suntem dinamici creativi. Ce aducem nou? O stare de spirit. Impact. Încercăm să adunăm know-how, să fim un fel de micro-integratori de viziune, tehnologie, expertiză și implementare. Ne place să ne vindem ideile și apoi să îi ajutăm pe alții să le materializeze.
Lucrăm pentru administrația publică împreună cu partenerii noștri de la Indeco Soft, dezvoltând împreună o soluție GIS inovatoare, ce își propune să schimbe paradigma sistemelor GIS unde competiționăm cu actori internaționali.
Lucrăm pentru mediul ONG, unde dezvoltăm o aplicație pentru managementul fermelor în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca și fundația READ. Am dezvoltat un sistem de management de proiecte specializat pe POCU, în parteneriat cu câteva organizații non-guvernamentale din Baia Mare, al căror process de raportare s-a simplificat și eficientizat semnificativ. Pe lângă asta, ne implicăm în proiecte comunitare, sprijinim autorități locale în crearea strategiilor și politicilor locale, oferim consultanță.
Ce challenge-uri ați avut în crearea acestui produs?
Atunci când ești pasionat de ceea ce faci, e greu să spui că întâlnești challenge-uri. Lipsa finanțării pentru Cercetare-Inovare în România și suprapopularea cu ”dinozauri” a cercetării Românești. O altă problemă o reprezintă sistemul de achiziții publice, greoi, birocratizat. Avem un sistem national, (SEAP/SICAP) și o legislație a achizițiilor publice foarte limitativă comparat cu alte state membre. Regula prețului celui mai scăzut și regulile bugetare rigide încetinesc semnificativ procesul de digitizare a administrației locale.
Tehnologiile avansează rapid, și asta ne place. Schimbarea ne ține în priză, ne antrenează.
Sunteți de aproape 3 ani pe piață. În ce stadiu este acum proiectul și care sunt următorii pași?
Creștem, încet, organic. Știu că acum sunt la modă acele startup-uri care cresc precum Făt Frumos, și ajung la câteva milioane în doar 3-5 ani. Nu îmi doresc asta. Prefer o creștere organică. Pașii următori.. sunt aceiași ca și cei de până acum.. învățăm și vindem cunoștințe, experimentăm și vindem expertiză, rămânem mici, agili și dinamici.
Continuăm cu produsul GIS și cu partea de knowledge sharing, și bineînțeles, încercăm să răspundem la cât mai multe provocări, cât mai diverse.
Altfel spus :
- Pasul 1 – Învățăm
- Pasul 2 – colaborăm
- Pasul 3 – Dezvoltăm
- Pasul 4 – Ne distrăm
- Pasul 5 – Oferim expertiză
- Pasul 6 – înapoi la pasul 1
Care e viziunea ta asupra mediului de business din România ?
Mediul de business din România e la început de drum. Suntem orgolioși și ne considerăm centrul universului. Din fericire, începem să primim exemple de bune practici de la oameni de succes. Avem câțiva antreprenori în adevăratul sens al cuvântului, care inspiră. Începem să înțelegem că inovarea deschisă și cooperarea sunt adevărata cale spre success pe termen mediu și lung.
Mediul IT și energia sunt cele mai deschise la cooperare, iar clusterele încep să își facă simțită prezența, generând imagine și oportunități de business. Eu cunosc mai mult mediul business Transilvan, destul de diferit de ceea ce se întâmplă la nivel national. La Cluj avem câteva clustere care inovează în domenii diverse (agricultură, producție de mobilier și bineînțeles IT). Avem și un Hub Digital de Inovare, care începe să genereze cooperare intersectorială și să stimuleze crearea de soluții customizate, sustenabile rezultat al co-creării între utilizatori și dezvoltatori.
Începem să avem și match-makeri profesioniști, generatori de oportunități, implementatori ai modeluli de inovare quadrouple-helix (Cercetare, universități, business și oameni), oameni care stimulează inovarea la nivel European, care reprezintă un model demn de urmat pentru întreaga comunitate. Bianca Muntean, managerul clusterului Transilvania IT și Cluster Managerul anului desemnat de Comisia Europeană fiind unul dintre cei care mă inspiră.
Trebuie să învățăm că nu le putem ști și face pe toate singuri și că trebuie să cooperăm. Așa vom reuși să scăpăm de integratorii de profesie și să aducem valoarea adăugată la companiile mici și mijlocii.
Din experiența acumulată, ce sfaturi ai avea pentru tinerii antreprenori români?
Să deschidă ochii la oportunități, să fie curajoși și să coopereze. Să participle la evenimente de networking, chiar dacă par adesea o pierdere de timp. Așa se nasc oportunitățile. Să se înscrie în organizații, nu în toate, doar în cele care le împărtășesc modul de a gândi. Să înțeleagă că o colaborare presupune win-win, și că într-un parteneriat fiecare trebuie să aducă ceva de ce partenerul are nevoie. Să deschidă ochii la ce se întâmplă în jurul lor, cel puțin la nivel European. Să investească în oameni, să îi crească și să îi motiveze. Să investească în inovare și să stimuleze creativitatea angajaților lor. Să învețe ceva nou în fiecare zi.
