Cine este Radu Puchiu?
Foarte pe scurt – un designer pasionat de guvernare deschisă.
Mai pe larg, am păstrat permanent pasiunea pentru design și pentru găsirea soluțiilor potrivite și am aplicat-o oriunde m-a dus viața, atât în plan profesional, cât și personal. Cu mulți ani în urmă m-am alăturat administrației publice pentru un proiect ce trebuia să dureze 6 luni. Am părăsit-o după 6 ani. Încă mă amuză schimbarea de drum petrecută atunci. Apoi, după o „pauză de trei ani, am adaugat încă 5 ani de experiență în administrație, timp în care am coordonat proiecte mari, cu provocări mult mai ample. Oricum, din pendularea aceasta, între administrație și mediul privat, au rezultat câteva lucruri care îmi sunt foarte dragi:
• guvernarea deschisă și modul colaborativ de a genera soluții pentru comunitate,
• rezolvarea problemelor sistemice (chiar) cu ajutorul tehnologiei,
• lucrul cu oameni din medii, pregătiri sau pasiuni diverse.
În rest, cred că internetul oferă destule despre mine.
Cum au fost începuturile tale ca antreprenor și ce te-a determinat să îți începi propriul business?
Mărturisesc, încă de la început, că nu sunt un antreprenor nativ. Sunt mai degrabă calculat, așezat, strategic, decât dornic de risc. Cu toate acestea, am avut norocul să am aproape oameni care au crezut în idei, care s-au alăturat cu spirit antreprenorial proiectului și alături de care dezvoltăm acest business dedicat orașelor. M-au atras concepte legate de transformare, de implicare activă a comunității în generarea de soluții pentru oraș, precum și de facilitarea unei comunicări mai bune între toți cei care participă la viața urbei.
Ce este H.appyCities? Cum a luat ființă?
H.appyCities s-a născut exact în această dorință – să transforme modul în care se guvernează la nivel local, încurajând colaborarea inovativă dintre cetățeni și administrație. La H.appyCities construim platforme digitale și aplicații mobile care le permit cetățenilor, comunităților și autorităților locale să gândească, să comunice și să acționeze colectiv spre beneficiul real al cetățenilor.
Ideea e venită dintr-o constatare foarte simplă – orașele nu folosesc două resurse pe care le au, de cele mai multe ori din abundență: cetățenii și datele. Credem mult că viitorul e al orașelor care știu să răspundă provocărilor, folosind eficient nu numai banii din buget, cât și datele strânse. Prin utilizarea inteligentă a acestor resurse, administrația poate lua decizii mai bune, în timp ce folosește energia și implicarea cetățenilor, pentru a genera soluții venite dinspre comunitate.
E foarte ușor astăzi, și aceasta a fost prima noastră țintă, ca primăriile să aibă un mecanism de a afla de la cetățeni care sunt problemele mici, înainte de a se agrava. Prin aplicația mobilă creată de H.appyCities, comunității îi este dată posibilitatea să vină cu propuneri, acțiuni sau soluții. Totul este ușor de folosit și urmărit. Și când spun comunitate, mă refer la oameni și soluții care pot veni de oriunde din lume.
Rețeta e la fel de simplă, iar îndemnul nostru către primării este: deblocați datele, implicați cetățenii și conectați-vă la o comunitate globală de idei și soluții!
Toată lumea are de câștigat, dacă alege să procedeze astfel. A crede, în 2020, că poți genera soluții pentru provocări tot mai complexe, cu o mână de oameni din primărie, e calea spre un previzibil eșec, cred eu.
Prin suita de platforme construite, asta facem: punem în legătură date, oameni, idei și soluții pentru o viață mai bună în oraș.
Ați inceput anul acesta. Care este situația actuală a proiectului și ce planuri aveți pentru viitor?
Anul acesta am reușit să punem laolaltă mai multe soluții ce funcționau separat de mai multă vreme. Așadar, o mare parte dintre platforme, cum sunt cele pentru comunicarea online – H.appyCities TECH, au o bogată experiență în spate și multe implementări. Noi le-am integrat și adaptat pentru specificul administrației. Ce am reușit în acest an, cam de la zero, a fost să lansăm aplicația H.appyCities, pentru mobil . La ea se adaugă constant funcționalități noi, iar până la sfârșitul anului avem în plan ca să lansăm a doua versiune, urmând ca la începutul lui 2020 să creăm variante specifice în mai multe limbi, inclusiv cea română.
Ce challenge-uri ați avut în crearea acestui produs?
Cred că provocarea constantă este finanțarea afacerii, mai ales în acest stadiu, pe de-o parte, dar și găsirea de noi clienți și proiecte, pe de alta. Până acum lucrurile au mers foarte bine și planurile pentru 2020 arată la fel de bine. Avem o serie de clienți, din afara României, cu care dezvoltăm proiecte. Sperăm ca anul ce vine să aducă și clienți autohtoni/locali. Mărturisesc că simt, la nivel personal, o oarecare dezamăgire în ce privește deschiderea orașelor de la noi. O trec, însă, tot la provocări pentru 2020.
Tot aici, aș trece și înțelegerea mediului global în care operează diverse orașe, cultura fiecăruia, ciclurile electorale și nivelurile diferite de dezvoltare.
Care e viziunea ta asupra mediului de business din România ?
Nu știu dacă sunt în măsură să vin cu o viziune. Nu cred că am nici experiența, nici pregătirea de a veni cu o asemenea privire de ansamblu. Totuși, există câteva observații ce reies, mai degrabă, din interacțiunea de zi de zi combinată cu experiența în mediul public. Prima e legată de ideea de antreprenoriat. Se insistă foarte mult pe zona de IT, ajungând să se considere că orice nouă afacere nu poate fi decât în acest sector, și nu e chiar așa. Sunt foarte multe afaceri ce pot sa apară în orice domeniu. Din ce în ce mai multe companii, vor avea nevoie de componente din zona digitală, dar nu e o condiție obligatorie. Cumva, insistența pe acest mesaj legat de IT, simt că descurajează multă lume în a începe o afacere și e păcat! E mare nevoie de antreprenori în toate domeniile.
A doua observație personală e legată de lipsa stabilității reglementărilor, în zona mediului de afaceri. Schimbările foarte dese, în legislație, nu aduc beneficii. Iar, schimbările majore venite, uneori, peste noapte, cu atât mai puțin. Consider că o privire, mai atentă, asupra indicatorilor ce vin din mediul de afaceri, este imperios necesară. Un exemplu de urmat, în acest sens, este barometrul creat de Banca Mondială – „Ease of Doing Business Index”, ce măsoară impactul reglementărilor asupra întreprinderilor.
Din experiența acumulată, ce sfaturi ai avea pentru tinerii antreprenori români?
Să încerce. Știu că e mult prea folosită expresia „Fail fast, fail better!”, dar are o doză de adevăr. Să încerce, dar nu singuri. Să nu le fie teamă de o asociere. Să încerce, privind nu numai la nivel local, cât și la posibilitățile oferite de o accesibilitate globală. Și, mai e ceva, să plece de la o nevoie foarte clară! Multe afaceri, statistic vorbind, eșuează din această cauză. Nu în ultimul rând, să încerce să „simtă” momentul potrivit – multe idei vin uneori prea devreme sau prea târziu, pentru un context dat. Aici n-am o rețetă, Spun doar atât: ochii, urechile și mintea deschise permanent!
