Klaus Iohannis este principalul susţinător al referendumului pe Justiţie, promotor al unui proiect naţional pe Educaţie şi actor politic ce propagă în general ideile şi mesajele Uniunii Europene. Imaginea sa face parte dintr-un nou spectru de politicieni ce încearcă să se detaşeze de clasica opţiune de vot la scrutinele electorale naţionale.
Principalii aliaţi ai lui Klaus Iohannis sunt PNL, ce este la rândul său într-un proces de cosmetizare politică, şi proaspăta Alianţă 2020 USR-PLUS. Astfel, se prefaţează o campanie politică lungă a lui Klaus Iohannis, având în vedere că în 2020 se vor desfăşura alegerile locale şi parlamentare.
Preşedintele a declarat că va face campanie pentru referendumul pe Justiţie şi pentru prezidenţiale, „pentru o Românie dreaptă, justă, aşa cum şi-o doresc românii, nu aşa cum şi-o doresc pesediştii”.
„Voi fi acuzat că fac campanie. Dar este normal să fac campanie pentru România, nu pentru altceva. Eu de când sunt preşedinte mă implic pentru România. Şi voi face şi pentru referendum şi pentru prezidenţiale, dar pentru o Românie dreaptă, justă, aşa cum şi-o doresc românii, nu aşa cum şi-o doresc pesediştii. S-au adoptat în aceşti doi ani şi jumătate nenumărate greşeli, decizii împotriva justiţiei, României. Eu voi face campanie împotriva acestor abuzuri şi decizii, pentru că e datoria oricărui om cinstit, patriot, pro-european să facă campanie pentru o Românie mai bună. Eu mă voi implica. Dragi români, vă aştept la referendum”, a spus Klaus Iohannis.
„Vreau să văd cine e cu mine pentru o Românie într-o UE, cine e cu mine pentru o societate dreaptă, performantă. Asta îmi doresc şi vreau să ştiu de la voi. Nu contează votul pesediştilor. Nu. Acum contează votul românilor. Şi dacă românii vor ieşi la vot atunci vom schimba România. Există soluţii pentru România. Ştiu cum să le pun în practică, dar pentru acest demers am nevoie de votul românilor”, a mai afirmat şeful statului.
De imaginea şi colaborarea preşedintelui Klaus Iohannis beneficiază PNL şi USR-PLUS.
Pe 9 aprilie, Klaus Iohannis a discutat cu PNL, la una din vilele de protocol, despre posibilitatea participării şefului statului la mitingurile PNL pentru susţinerea referendumului pe justiţie, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.
Neoficial, referendumul pe Justiţie organizat în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, 26 mai, este văzut ca oferta electorală a actualului preşedinte pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta dar şi pentru cele europarlamentare. De asemenea, opoziţia politică speră la o prezenţă crescută la urnele pentru Parlamentul European cât şi la referendum.
În acest context, Klaus Iohannis a lansat recent a treia sa carte, „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, un ghid ce realizează sinteza istoriei Uniunii Europene, a instituţiilor care o definesc, a valorilor ei şi a principalelor provocări pe care le înfruntă în prezent.
Preşedintele a declarat, la lansarea cărţii sale, că a scris-o datorită interesului crescut în afaceri europene pe care l-a văzut în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis nu a ratat ocazia de a se poziţiona împotriva Guvernului PSD-ALDE, declarând la lansarea cărţii: „Foarte mulţi politicieni, până şi cei dintre pro-europeni, când discută în formate europene la Bruxelles sau în general sunt foarte entuziaşti, discută, rezolvă probleme, au o abordare pro-europeană. După, se duc acasă în campanie electorală şi dau vina pentru toate nereuşitele de acasă pe UE. Avem şi noi un astfel de Guvern şi un astfel de partid majoritar care este declarat antieuropean, nemulţumit de ce se întâmplă la Bruxelles, cum suntem trataţi, ca şi cum problemele noastre ar fi fost create la Bruxelles”.
Preşedintele este şi iniţiatorul proiectului „România Educată”. Potrivit descrierii proiectului, „Administraţia Prezidenţială a derulat o amplă dezbatere publică privind educaţia din România, ale cărei prime două etape s-au derulat în perioada 2016-2018”.
În cadrul unei dezbateri organizate de One World Romania, Klaus Iohannis a declarat: „Corupţia are întotdeauna, actul de corupţie, doi actori – unul care dă şi unul care primeşte. Cel care dă şi cel care primeşte au o vină comună şi faptul că nu suntem noi mai vehemenţi împotriva corupţiei, cu siguranţă, se datorează şi faptului că, la noi, încă nivelul de educaţie nu este optim. Acesta este unul dintre motivele de bază pentru care am început să lucrez pe proiectul «România Educată»”.
Liderul PSD Liviu Dragnea şi coaliţia de la guvernare s-a situat în opoziţie faţă de Klaus Iohannis, încercând să contracareze declaraţiile şi acuzele lansate de la Cotroceni.
Pe 11 aprilie, Liviu Dragnea declara, referitor la o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale, că o decizie în acest sens va fi luată după alegerile europarlamentare: „Bănuiesc că sunt mulţi şi la noi pregătiţi să candideze şi sunt mulţi care şi-ar dori. O să luăm decizia după europarlamentare. Am fost întrebat şi eu – candidaţi, nu candidaţi. O să decidem după europarlamentare. Indiferent, Iohannis are o singură obsesie – ori să intru la puşcărie. Mie nu mi-e frică de Iohannis. Eu aşa ştiu şi nu ştiu de acum (îi e frică de o candidatură a lui Dragnea – n.r.). Iohannis nu e greu de bătut pentru că nu a făcut nimic 4 ani şi jumătate. Nu a făcut decât rău. Blocaje şi blocaje. Am citit pe undeva că pe Facebook a început să i se spună Blocanis. O să rămână cu referendumul ăsta inutil”.
De altfel, preşedintele Iohannis a trimis mai multe legi iniţiate de PSD-ALDE înapoi la reexaminare şi în acelaşi timp a sesizat şi Curtea Constituţională cu privire la o parte.
Coaliţia PSD-ALDE încă nu a anunţat o decizie în legătură cu candidatul la alegerile prezidenţiale.
Referitor la subiect, preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că e pregătit să îşi asume candidatura pentru un mandat la Cotroceni după ce o să vadă datele din sondaje. El a afirmat că a discutat în cadrul coaliţiei şi anunţul despre o eventuală candidatură îl va face după europarlamentare.
Călin Popescu Tăriceanu l-a acuzat pe şeful statului, la sfârşitul lunii martie, referitor la iniţierea referendumului pe justiţie, că vrea să fure startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.
Liderul PLUS Dacian Cioloş nu exclude însă posibilitatea de a candida la alegerile prezidenţiale, fie într-o formulă comună cu USR, fie să susţină un candidat care „să fie în continuare de partea forţelor democratice din România, care să susţină programul politic pe care îl avem şi noi”.
„E evident un subiect important, pentru că intenţia noastră este să obţinem o majoritate politică în viitorul Parlament care să ne permită să modificăm şi Constituţia şi deci preşedintele va avea un rol important aici”, a declarat Dacian Cioloş la începutul lunii martie.
Referendumul declanşat de preşedintele Klaus Iohannis pe domeniul justiţiei este doar unul consultativ. Pentru a putea fi validat, trebuie să participe cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.
Întrebările sunt:
1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?
2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?.
În acest caz, rezultatul referendumului consultativ ar reprezenta o voinţă populară care poate fi aplicată doar prin Legislativ.
Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, după referendumul diin 26 mai, este necesar un proiect de lege de modificare a Constituţiei, deoarece temele ce rezultă din întrebări fac subiectul revizuirii legii fundamentale.
Sursa: mediafax.ro
