Astăzi, în cea de-a treia zi de Paști, sectorul bugetar are liber. Așa se va întâmpla și mâine, când va fi 1 Mai. Recuperarea acestor zile va veni, cândva, în zilele de sâmbătă. În sectorul concurențial, ziua de marți, 30 aprilie, este una normală de muncă. Nu este prima oară când Guvernul facilitează astfel de punți pentru a crea adevărate mini-vacanțe de care să beneficieze cei aproape 1.2 milioane de angajați din sectorul public din această țară. Adică una din țintele electorale majore pentru PSD, pe lângă pensionari. Senatorul Florin Cîțu susține că Dragnea și PSD îi ”consideră pe românii din sectorul privat cetățeni de rang inferior”. ”Românii din sectorul privat sunt supra-taxați, supra-controlați, supra-amendați etc. Angajații la stat câștigă salarii mai mari decât în sectorul privat, au o productivitate mai mică dar beneficiază și de cele mai multe zile libere. Astăzi bugetarii au liber. Așa a hotărât Dragnea. Tot astăzi sectorul privat muncește DOAR pentru a plăti taxe. Tot ce este produs astăzi trebuie să compenseze pentru zilele libere ale sectorului bugetar. Fără aceste taxe salariile bugetarilor și pensiile nu se plătesc. Nu se plătesc cele 2 miliarde de euro anual în pensii speciale”, a spus Cîțu.
Mecanismul de acaparare a electoratului din sectorul bugetar nu se oprește însă aici. De câțiva ani de zile, salariile din zona publică are un ritm de creștere cu mult peste cel din mediul concurențial. De exemplu, astăzi, diferența dintre salariul mediu de la stat și cea dintre salariul mediu de la privat este undeva în jurul valorii de 1.000 de lei, conform lui Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa. Anul trecut, acest ecart era de 850 de lei. În 2015, salariile medii de la stat cât și cele de la privat se situau undeva la 2.000 de lei. În 2020, spune Hossu, diferența va crește spre 1.200 de lei. „Faptul că se discuta dublarea – aproape – a salariului mediu în 4-5 ani de zile este parțial adevărat, parțial fals, dacă nu se interpretează prin prisma corectă – să nu uităm că din 2017 în 2018, în afară de creșterea brută, ca atare, mai avem un salt spectaculos prin transferul de taxe care a dezechilibrat responsabilitățile și inclusiv parteneriatul și construcția respectivă, care însemna 23% în mare parte. Discutând de medii (salariale – n. red.), media este influențată de cele două grupe mari, dar nu egale, între sectorul economic și sectorul bugetar. Sectorul bugetar a avut o creștere substanțială începând cu 2017, extraordinar de mare, ceea ce a și dus la dezechilibre majore. Astăzi avem o diferența pe net între salariul mediu bugetar și salariul mediu din mediul economic de 1.000 de lei, ceea ce e complet anormal, și în același timp cu tendințe de creștere a acestui ecart pe viitor. Evident că asta creează dezechilibre pe piață muncii și creează tendințe nedorite în comportamentul resursei umane”, a declarat recent liderul „Cartel Alfa”.
Creșterea salariilor de la stat a fost impulsionată de diversele măsuri luate de guvernele care s-au succedat din 2015 încoace, PSD și tehnocrat. Creşterea salariilor din sectorul privat a fost susţinută de mărirea salariului minim, perspectivele economice favorabile şi tensionarea pieţei forţei de muncă. În 2015, salariul minim pe economie a fost de 975 de lei. Prin măriri succesive, făcute de toate guvernele, s-a ajuns azi la 2.050 de lei în cazul celor fără studii superioare și 2.350 de lei în situația salariaților care profesează ceea ce au studiat în învățământul superior.
Sursa: money.ro
